Efectul Nokia sau "moldovenizarea" Clujului

După cum au previzionat la începutul anului britanicii de la "Monocle", Clujul va fi unul dintre cele 5 oraşe din lume despre care se va vorbi cel mai mult în 2008. Au fost puţini însă cei care bănuiau că previziunea lor se va împlini atât de repede.

Exodul

Modul în care Nokia şi-a luat "Adio!" de la Bochum pentru a-şi deschide fabrica de la Jucu a inflamat mass-media, sindicatele şi politicienii din Germania. Care au mers până acolo încât au ameninţat cu boicotarea telefoanelor Nokia. Ceea ce se întâmplă acum în Germania e o atenţionare de care autorităţile române şi, în special, cele clujene ar trebui să ţină cont.
Cu atât mai mult cu cât România a trecut destul de recent peste experienţa falimentelor marilor combinate şi întreprinderi şi peste ceea ce înseamnă închiderea unor fabrici de care depindeau comunităţi întregi. E mai mult decât evident că Nokia va funcţiona lângă Cluj atâta timp cât mâna de lucru din zonă va fi ieftină. De altfel, deloc întâmplător, după primele târguri de muncă organizate la Cluj, Nokia a început să caute muncitori mai departe. La Oradea, de pildă. Mai mult, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă a anunţat că, în 2008, la Cluj sunt aşteptaţi să vină aproximativ 4.000 de muncitori din Republica Moldova, Ucraina, Turcia sau chiar China. Adică aproape un cartier. Unii dintre aceştia (dacă nu cei mai mulţi) vor fi angajaţi la Nokia.

Salarii mai mici

De ce? Pare ciudat (asta pentru că, cel mai probabil, nu ne aşteptam ca acest lucru să se întâmple şi în România atât de devreme), dar aceşti muncitori vor fi aduşi la Cluj pentru că vor accepta salarii mai mici decât cele pentru care sunt dispuşi să lucreze cei autohtoni. Nokia a fost foarte fermă din acest punct de vedere. Dacă a relocat fabrica de la Bochum la Cluj nu a făcut-o pentru că ochii clujenilor ar fi mai albaştri, ci pentru că salariile pe care este dispusă să le ofere aici sunt de aproximativ 10 ori mai mici decât cele din Germania. Şi dacă nu va găsi în Cluj personal care să fie dispus să lucreze pentru 2-300 de euro, va aduce din altă parte.
Care vor fi efectele acestei migraţii de forţă de muncă? În primul rând o atenuare considerabilă a creşterii salariilor (în special a muncitorilor cu studii medii sau necalificaţi). O creştere a preţului chiriilor şi a apartamentelor. Structura socială a Clujului se va modifica în mod considerabil. Oraşul cultural şi universitar ar putea deveni o poveste de spus la gura sobei. Se înţelege, nici efectele pozitive nu sunt de neglijat - cele legate de imagine, de impozitele şi taxele încasate de bugetele locale ori de dezvoltare a serviciilor.
Cel puţin puţin pe termen scurt şi mediu, Clujul va profita din plin de investiţia Nokia. Pe termen lung, însă, situaţia trebuie gestionată cu foarte mare atenţie dacă nu dorim să ne trezim cu Ferentari, Titan şi Chinatown, la un loc, pe cap.

P.S. A nu se înţelege că aş avea ceva cu moldovenii, atât cu cei de dincolo, cât şi de dincoace de Prut. Moldovencele sunt foarte frumoase. Vinul e de nota 10. Şi mulţi dintre prietenii mei buni sunt moldoveni. "Moldovenizarea", adică migrarea masivă din zone mai sărace către cele industrializate, petrecută în timpul comunismului, a fost însă un fenomen cu efecte teribile atât asupra comunităţilor în care s-au mutat, cât şi asupra celor care au ales dezrădăcinarea. Un fenomen pe care nu ştiu cine şi l-ar dori repetat.