Ai tupeu să stai acasă?

4  0  0  0 

DE PUS PE GÂNDURI. Apărut pe unele ziduri din Cluj, acest mesaj i-ar putea pune pe gânduri pe cei tentaţi de mirajul străinătăţii

"Ai coaie, stai în ţară!" Incitant, uşor ambiguu, te pune pe gânduri. Acest mesaj poate fi văzut pe unele ziduri din Cluj, sub forma unui stencil. Viaţa acasă, în România, poate fi într-adevăr o provocare pentru cei care au prins gustul străinătăţii. O demonstrează pe deplin mărturiile a două clujence, mamă şi fiică. Prima a rămas în SUA şi nu vede cu ochi buni viaţa în România, cea de-a doua a revenit în Cluj după ce a petrecut 11 ani peste hotare şi spune că nu regretă deloc decizia luată.

Doctorat în America

Assistant Professor la una din universităţile din Michigan, Grand Valley State, clujeanca Dalila Kovacs a plecat în SUA în 1993, cu intenţia de a se întoarce la Facultatea de Chimie a Universităţii "Babeş-Bolyai" ca lector.

"Din păcate, la un an după plecare, am rămas singurul părinte responsabil al celor două fete, Linda şi sora ei, Anca, şi cu un doctorat de terminat. Cum amândouă fetele au terminat liceul şi au continuat cu facultatea în America, am încercat să nu le întrerup, din nou, firul firesc al vieţii şi am continuat cu o poziţie postdoctorat în 1998. Decizia de a rămâne a fost strict legată de faptul că cei doi copii, dezrădăcinaţi o dată, la venirea în SUA, meritau să nu fie dezrădăcinaţi a doua oară, şi de faptul că nu mai aveam familia pe care o avusesem la plecare", se destăinuie Dalila.

Ce a însemnat viaţa peste hotare? "Străinătatea nu m-a atras de dragul străinătăţii. Am avut un obiectiv clar, doctoratul, şi dorinţa de a învăţa şi de a avea acces la tehnologie modernă şi literatură de specialitate", continuă clujeanca.
 

Clientul dictează

Pentru Dalila Kovacs, românii care s-au afirmat în străinătate au făcut-o tocmai pentru că au aparţinut unui sistem "care a produs calitate". De altfel când vorbeşte despre modul în care s-a obişnuit cu viaţa în SUA, spune că "nu este greu să te adaptezi unei societăţi care funcţionează şi în care clientul este cel care dictează".

În schimb, arată universitarul clujean, dezamăgitoare în România este graba de a adopta din afară ceea ce este decadent şi de a arunca pe fereastră tot ce este bun şi autentic românesc. Prin urmare, nu se gândeşte să revină în ţară, unde lipseşte unul dintre lucrurile esenţiale: "Respectul faţă de om! Omul simplu de pe stradă, care plăteşte pentru un serviciu de care are nevoie. Nu numai în magazinul de pâine sau cel de pantofi, dar la notariat, la primărie, la oficiul de pensii sau la aeroport; la doctor sau la farmacie, şi, mai ales, la organizaţiile guvernametale".
 

Fiica, înapoi acasă

Cea mai mare dezamăgire a Dalilei este legată de sistemul românesc de acreditare a diplomelor obţinute în străinătate. "Fiica mea Linda a completat un an de facultate fiind încă în clasa a XII-a de liceu şi apoi a terminat facultatea în trei ani în loc de patru, cu un semestru de studiu în Franţa, obţinând două diplome: relaţii internaţionale şi franceză. Educaţia ei este recunoscută oriunde în lume, cu excepţia României. Ştiind cât de dificil a fost să o obţină, îmi este imposibil să accept această situaţie", spune clujeanca.

Fiica sa, în schimb, a hotărât să revină acasă, după 11 ani în care a studiat şi lucrat în SUA, Marea Britanie, Thailanda şi Hong Kong. După experienţa trăită în Asia, unde s-a înscris la un curs care pregătea profesori de limba engleză în Thailanda şi a început să le predea copiilor (iniţial acolo, după care în Hong Kong), Linda Mihalca s-a întors la Cluj. Aici a pus bazele unui centru modern de limba engleză pentru copii şi, spre deosebire de mama sa, vede cu alţi ochi viaţa în România.
 

"Pentru ai mei"

"În afară de jumătatea mea, aş putea spune că am vrut să revin ca să fac ceva pentru ţara mea, pentru ai mei, în loc să ajut alţi oameni. Nu că n-ar merita, dar e mai satisfăcător să-i ajuţi pe ai tăi", spune Linda.
În opinia sa, e o provocare să te dezvolţi oriunde în lume. "E relativ uşor să faci ceva numai pentru a o face, să gaseşti un loc de muncă: te duci la 9, revii la 6, fără să te implici. Dar să faci ceva cu adevărat, să schimbi ceva, e greu peste tot", explică tânăra.

Mărturiseşte că se bucură că a revenit acasă şi că rămâne optimistă. "Eu nu m-aş răzgândi", spune clujeanca, adăugând că "ai nevoie de tupeu şi curaj" ca să rămâi în ţară. De aceleaşi probleme te loveşti, însă, şi dacă vrei să pleci, lăsând în urmă tot ce ştii. Chiar dacă are convingerea că "se poate şi în România", tânăra profesoară clujeană este de părere că tinerii sunt în continuare atraşi de străinătate, fiind încurajaţi în special de societate. 

"Păcat că mulţi preferă să plece..."

"De exemplu, am ajutat pe cineva, ca şi firmă, la pregătire pentru Bac la engleză şi una din teme era dacă ei, copiii de 18 ani, cred că se pot dezvolta mai bine în afara României. Sunt atraşi în principal de bani, pentru că, într-adevar, se poate câştiga mai bine acolo. Ce e trist e că prea mulţi pleacă şi nu aşa mulţi revin. Ar putea învăţa câte ceva acolo şi reveni să aplice şi aici. Ca să nu ne pierdem ca şi ţară, ca şi naţie", e de părere Linda Mihalca.

Pentru ea, respectul la locul de muncă este unul din lucrurile care nu există în România, spre deosebire de alte ţări. Chiar şi aşa, crede că te poţi readapta traiului acasă, după ce te-ai afirmat profesional în alte ţări.

"Sunt mii de idei. Păcat că mulţi preferă să plece, când ar putea pur şi simplu crea ceva de la zero", conchide tânăra.

"România? Ţara contrastelor! Multe lucruri bune: oameni care au reuşit să înţeleagă liberatea ca responsabilitate. Dar, în acelaşi timp, un sistem alambicat de legi, lipsa de interes şi respect faţă de omul de pe stradă, inabilitate de a simplifica şi diversifica serviciile pentru populaţie"
Dalila Kovacs, clujeancă stabilită în SUA

"E greu într-un fel să te întorci în România, pentru că deja vii cu alte idei care poate nu ţin din prima şi trebuie să fie un pic modificate. Sau trebuie să te menţii tare în principiile tale şi să încerci să-i schimbi pe cei din jur. Încet, cu paşi mici, se poate. Adică să introduci idei noi care funcţionează în alte părţi"
Linda Mihalca, clujeancă reîntoarsă de peste hotare