Dezbaterile Clujeanul.ro: Merită să dai Clujul pentru Bucureşti?

1  0  0  0 

Foto: Vakarcs Lorand

Merită să trăieşti la Cluj? Poţi să faci performanţă şi să ai succes aici, ori trebuie să te muţi la Bucureşti? Care sunt şansele pe care le oferă Clujul, în raport cu oportunităţile din capitală? Poate deveni Clujul o contrapondere pentru Bucureşti, aşa cum sunt alte oraşe europene în raport cu capitalele statelor lor?

Clujeanul.ro lansează o amplă dezbatere, în cadrul căreia îşi propune să analizeze toate aceste aspecte, din punct de vedere economic, al calităţii vieţii, al posibilităţilor de educaţie ori de petrecere a timpului liber.


Fără îndoială, un prim citeriu care trebuie luat în considerare, este cel economic, atât din punct de vedere al dezvoltării celor două oraşe, al investiţiilor în derulare şi al pieţei forţei de muncă.



Mai scump la Bucureşti

La capitolul imobiliar, Clujul a ratat startul. Proiectele demarate în ultimii ani au redus, însă, considerabil diferenţa. Astfel un ansamblu dintr-o zonă rezidenţială a Bucureştiului, cum ar fi Băneasa nu diferă cu mult de complexul Bonjour din cartierul clujean Bună Ziua. Proiectul Belvedere - Băneasa se va întinde pe 7 hectare şi va avea 600 de apartamente de 2, 3, 4 sau chiar 5 camere. Arhitectura blocurilor duce pe toată lumea cu
gândul la filmele americane unde se prezintă proiecte futuriste, iar pentru acest lucru bucureştenii vor scoate din buzunare între 1.500 şi 2.000 de euro pe metru pătrat. Suprafeţele apartamentelor sunt cuprinse între 62 şi 229 de metri pătraţi, iar complexul va beneficia de centre de sănătate şi frumuseţe, comercial, club, grădini, două piscine, una acoperită şi una deschisă, precum şi terenuri de sport.

Ansamblul clujean Bonjour nu va beneficia de atâtea facilităţi, dar are atu-ul de a fi aproape de centrul comercial Iulius Mall unde există şi piscină şi săli de fitness. Bonjour Residence se va întinde pe 6 hectare şi va avea cu 400 de apartamente în plus faţă de proiectul Belvedere. Clujenii vor avea şi ei la dispoziţie 6000 de metri pătraţi de spaţii comerciale aflate la parterul blocurilor. Suprafeţele locuinţelor din cadrul ansamblului sunt cuprinse între 37 şi 200 de metri pătraţi, preţurile pornind de la 55.000 euro cu toate taxele incluse şi ajungând la 450.000 euro.

Din punct de vedere al locuinţelor medii, Bucureştiul este ceva mai scump. Preţul pe metru pătrat construit este, în medie, de aproximativ 1.500 de euro, dar poate urca până către 2.300-2.500 în apropierea Pieţei Unirii. În cadrul proiectul rezidenţial care va fi dezvoltat de Tower în apropierea hipermarketului Billa din cartierul clujean Mănăştur, preţul pe metru pătrat variază între 940 şi 1345 euro. În fine, dacă la Bucureşti, un metru pătrat construit într-o zonă periferică porneşte de la 1.000 de euro, în Baciu este 700 de euro, iar în Floreşti 8-900 de euro.


Chirii de peste 1.000 de euro

În privinţa chiriilor, diferenţa este, însă mult mai mare, dar numai în cazul locuinţelor centrale. Astfel, un apartament cu trei camere, de aproximativ 100 de metri pătraţi, pe
Calea Victoriei sau în Băneasa, se închiriază cu 1.500 - 2.000 de euro pe lună, în cartierul Andrei Mureşanu din Cluj, chiria este de 900 de euro. Într-o zonă medie din Bucureşti, Dristor, chiria unui apartament de 3 camere se învârte în jurul sumei de 650 - 700 de euro, iar în Cluj, în Mănăştur, chiriile sunt aproximativ aceleaşi pentru o locuinţă mobilată de 85 de metri pătraţi.

Chirii mai mici sunt în Rahova unde bucureştenii plătesc pentru un apartament cu 3 camere confort I, 400 de euro pe lună, iar clujenii dau cu 100 de euro mai mult pentru
unul în Mărăşti, în zona Expo Transilvania.


Deficit de forţă de muncă la Cluj

În 2007, la Cluj-Napoca şi Bucureşti, pe piaţa locurilor de muncă s-au cerut cam acelaşi lucruri. În top sunt domeniul IT şi Call Center-ului urmate de construcţii şi retail, ultimele două fiind cele mai cerute şi în 2008. "Cele mai căutate job-uri în 2007 au fost cele din zona IT şi inginerii de toate felurile. O mare căutare au început să aibă şi operatorii de call-center-uri, care este o meserie destul de nouă pe piaţa clujeană", a declarat Ştefan Teioşanu, general manager la firma de recrutare Foreground. În 2008 la Cluj domeniul cel mai căutat va fi cel al construcţiilor, unde se estimează un import de forţă de muncă de aproximativ 4.000 de cetăţeni ucrainieni, moldoveni, turci şi chinezi.  

"În Bucureşti, domeniile fruntaşe anul acesta sunt construcţiile, vânzăriile şi domeniul ingineriei. Contrar faţă de 2007, cererea pe piaţa IT va înregistra o scădere, dar pe
partea de marketing se vor solicita mai multe posturi " a declarat pentru CLUJEANUL, Ana Maria Puşcaş, de la Perspective Group Bucureşti.  

Dacă în 2008, la Cluj se vorbeşte de o criză a forţei de muncă, în special a celei cu studii medii sau necalificate, deficitul fiind estimat la 8.000 de locuri de muncă, agenţiile de recrutare bucureştene se aşteaptă la o echilibrare între cerere şi ofertă până la sfârşitul anului.


Mai mult sau mai de calitate?

Dar locurile de muncă, chiriile şi salariile nu sunt singurul aspect care dă măsura calităţii vieţii unui oraş. Din punctul de vedere al petrecerii timpului liber, oferta capitalei e mult mai generoasă. Consultarea ghidurilor de specialitate, prin comparaţie, arată că un bucureştean poate alege, în fiecare zi, între 41 de filme care rulează în cele multiplexuri, în timp ce oferta pentru clujeni e de 10 filme. Situaţia se va echilibra însă în acest an, după dechiderea multiplexurilor din Polus Center şi Iulius Mall.

Din punctul de vedere al calităţii petrecerii timpului liber, Clujul are însă şi avantaje. În Bucureşti, în fiecare sfârşit de săptămână, poţi opta între mai multe spectacole de club, fie că e vorba de teatru, de jazz ori de alte concerte, aspect la care Clujul punctează în minus. Pe de altă parte, programele din ultimul an ale Teatrului Naţional şi ale celui Maghiar din Cluj au produs spectacole care au făcut vâlvă la nivel naţional. Piesa "Purificare", montată de Andrei Şerban la Cluj, a primit, în 2007, cele mai multe nominalizări din istoria UNITER. În plus, la Cluj se organizează Festivalul Internaţional de Film "Transilvania" (TIFF), eveniment care atrage, la fiecare ediţie, zeci de mii de cinefili. Iar programul cinematografului Arta-Eurimage oferă spre vizionare pelicule care nu ajung, de obicei, în multiplexurile bucureştene. Deloc întâmplător, conform statisticilor RADEF, în medie, clujenii merg de două ori mai mult la cinematograf decât bucureştenii.

Şi în privinţa cluburilor, numărul acestora este mai mare în Bucureşti. Dar diferenţe semnificative între ce se întâmplă în The Office şi Bamboo, în capitală, respectiv în Obssesion şi Midi, în Cluj, nu sunt.


Aşteptând titlul

În domeniul sportului, anul 2007 a produs o adevărată revoluţie. Dacă la baschet, handbal, volei şi sporturi individuale, Bucureştiul a pierdut de mult supremaţia în faţa provinciei, acest lucru a fost consemnat la sfârşitul anului trecut şi în fotbal. CFR Cluj a dominat prima parte a campionatului, iar Urziceniul, Timişoara, Vasluiul şi chiar Bistriţa le dau, la rându-le, mari bătăi de cap "eternelor" Steaua, Dinamo şi Rapid.

Echilibru în educaţie

În domeniul educaţiei, situaţia este echilibrată şi, în unele cazuri, în favoarea Clujului. Conform clasamentelor întocmite de asociaţia Ad Astra, pe baza metodologiei Shanghai, folosită la nivel mondial, Universitatea "Babeş-Bolyai" se clasează pe locul 2, în timp ce Universitatea Bucureşti se află pe poziţia a 3-a. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca se află pe 9, iar Politehnica din Bucureşti pe 4. Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj se află pe locul 18, dar cea din capitală, pe 32. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină din Cluj ocupă poziţia 24, iar cea din Bucureşti, 20.

Universităţile de arte plastice nu sunt cuprinse în acest clasament, dar reprezentanţii Universităţii de Artă şi Design din Cluj, spre deosebire de cei din Bucureşti, fac parte din board-ul asociaţiilor instituţiilor de profil din Europa.

Pe aceeaşi temă:

Clujul şi Bucureştiul, la cântar