Schimbă Clujul! Vrei un centru fără maşini, rezervat teraselor şi pietonilor?

Vă puteţi imagina centrul Clujului fără maşini? Doar cu terase, magazine, chioşcuri, muzee? Iar atunci când vorbim de centrul Clujului, nu ne referim doar la Piaţa Unirii, Piaţa Avram Iancu şi jumătate din Bulevardul Eroilor, ci şi la străzile Iuliu Maniu, Mihail Kogălniceanu, I.C. Brătianu, Vasile Goldiş şi Matei Corvin.
Cu tot ce înseamnă acest lucru: clădirile medievale, Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Naţional de Istorie (mutat în actualul hotel Melody), Templul Masonic de pe Eroilor, clădirile în oglindă de pe strada Iuliu Maniu, bisericile, Bastionul Croitorilor, Teatrul Naţional, statuia Sfântului Gheorghe, Turnul Pompierilor, Casa Matei Corvin, statuia lui Matei Corvin şi cea a lui Avram Iancu (nota bene, alta, nu cea actuală) pentru a enumera doar o parte din potenţialul acestei zone.

De ce ar fi necesară o astfel de transformare? Pentru ca oraşul să aibă o imagine cu care să se poată identifica toţi clujenii. Pentru că spaţiul public trebuie să le fie restituit locuitorilor oraşului, descărcat de eventuale conotaţii politice.


Funcţiile centrului

"Vom fi un oraş mutilat fără un asemenea spaţiu", consideră sociologul clujean Vasile Dâncu, adăugând că trebuie făcute strategii pentru a reînvia spiritul comunităţii cu ajutorul vechilor simboluri (statui, monumente, muzee, biserici).
"Pentru realizarea unui astfel de proiect de pietonalizare este nevoie de un nou plan de urbanism general şi studii asupra zonelor funcţionale", consideră sociologul, deoarece centrul oraşului ocupă mai multe funcţii - comercială, economică, turistică ori identitară.
Ideea extinderii zonei pietonale nu este nouă. Un astfel de proiect, realizat de firma de arhitectură Planwerk, este deja depus la Primăria Cluj-Napoca. Chiar dacă închiderea acestor străzi ar putea crea multe probleme, aprovizonarea fiind una dintre ele, arhitectul Eugen Pănescu, de la Planwerk, ar avea o soluţie. "Scopul proiectului este amenajarea unei zone de oraş care să fie economic atractivă pentru turişti şi locuitori. Pentru aceasta este nevoie de un plan bun. Soluţia ideală pentru Cluj ar fi crearea unui sistem mai flexibil, în care străzile să arate ca nişte pietonale, însă între anumite ore să fie permis şi accesul maşinilor. Realizarea unui astfel de proiect ar fi posibil folosind aşa numiţii stâlpi telescopici, care, cu ajutorul unor telecomenzi, pot fi lăsaţi în jos când trebuie să treacă o ambulanţă sau pompieri iar apoi ridicaţi la loc", explică Eugen Pănescu.


Pieţe temporare

Parcarea în locuri interzise este de asemenea o problemă care ar putea perturba proiectul de pietonalizare. Parcările publice construite nu au reuşit să rezolve această problemă, însă nici amenzile nu-i sperie pe şoferi, aceştia continuând să parcheze pe unde apucă. Soluţia în acest caz ar fi străzile semipietonale, pe care să poată trece şi maşinile, însă trotuarele să dispară şi să fie inlocuite cu stâlpi care să împiedice staţionarea maşinilor.
Astfel de soluţii au fost deja implementate în alte oraşe din Europa, precum Budapesta, Hamburg sau Munchen. Sistemul cu stâlpi telescopici funcţionează deja cu succes la Budapesta şi Munchen (foto). Astfel, în timpul zilei, străzile pietonate pot fi folosite ca extindere ale unor baruri sau terase, iar de seara până dimineaţa să fie permis accesul maşinilor.
O altă idee ar fi organizarea unor pieţe temporare în spaţiile pietonalizate. Modelul este preluat din Hamburg, unde sunt organizate astfel de pieţe, oamenii prezentându-şi marfa pe tarabe, în maşinile personale sau chiar pe jos, iar la terminarea timpului alocat toată lumea trebuie să-şi strângă marfa şi să elibereze locul.


Pietonala din Piaţa Muzeului

Extinderea pietonalizării a început deja la Cluj, cu o parte din Bulevardul Eroilor şi Piaţa Unirii. De asemenea, Piaţa Muzeului (foto, simulare Planwerk) împreună cu străzile Matei Corvin şi Vasile Goldiş vor fi închise şi transformate în arie pietonală încă din luna mai a acestui an. Se va înlocui asfaltul rămas cu piatră cubică, se va propune un nou sistem de iluminat şi astfel, pe lângă o nouă zonă de petrecere a timpului liber, Muzeul de Istorie al Transilvaniei va avea o nouă şansă de atrage un public mai mare.
Pentru a arăta precum o zonă pietonală adevărată piaţa va trebui adusă la acelaşi nivel şi delimitată de restul străzilor prin aşa numitele "soluţii verzi". Jardiniere, garduri verzi dar şi copaci de dimensiuni mici. Această schimbare nu presupune însă tăierea arborilor actuali sau închiderea teraselor actuale.


Vechea Cetate, atractivă pentru turişti

O altă zonă pietonală importantă ar putea lua naştere între străzile Eroilor şi Avram Iancu. Este vorba de mai multe străduţe care acum sunt pline ochi de maşini: Ion I.C. Brătianu, Mihail Kogălniceau, Gaal Gabor, Oberth, E. de Martonne şi chiar Baba Novac. Aici clujenii ar pute admira Statuia Sfântului Gheorghe ce a fost realizată în 1904, unul dintre cele mai frumoase monumente ale oraşului.
Pe aceste străzi se găsesc urme din zidurile vechii cetăţi ale oraşului şi Bastionul Croitorilor. Acesta datează din sec. XV, iar în 1924 a fost restaurat pentru prima oară şi transformat în muzeu, fiind unul dintre puţinele bastioane ce se mai păstrează din aceea vreme. "Acum, Bastionul Croitorilor este supus unor lucrări complexe de renovare. Spaţiul interior va fi complet reorganizat, aici urmând să aibă loc cele mai mari schimbări. La subsol va funcţiona o cafenea, la parter un spaţiu de expozitii, iar la etajele superioare o bibliotecă şi o sală de conferinţe cu o capacitate de cel puţin 70 de locuri", a explicat şerban ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Filiala Cluj.

Tot în apropierea unui vechi turn ce făcea parte din Cetatea Clujului, cel al Pompierilor, strada Andrei şaguna se poate amenaja ca stradă pietonală. Chiar dacă în acest moment străduţa a devenit un loc de parcare a celor care evită parkingul din Mihai Viteazul, iar Canalul Morii împrăştie un miros greu de suportat, cu câteva lucrări clujenii ar putea beneficia de un loc liniştit pe malul apei. La fel ca în celelalte zone, în primul rând din zonă trebuie eliminate maşinile, trebuie curăţat cursul apei şi abia apoi introducerea unor restaurante şi terase. De asemenea, aşa cum Someşul are acum zone de plimbare şi acces la apă, ar putea fi amenajate şi aici astfel de spaţii.
Un pic de istorie le-ar insufla clujenilor Turnul Pompierilor numit şi Turnul Lăcătuşilor ce a fost ridicat în secolul XV, renovat şi transformat în muzeu în anul 1924.


Ce trebuie făcut

Cât de realizabil este un astfel de proiect? Conform Poliţiei Primăriei şi a reprezentanţiilor Poliţiei Rutiere extinderea zonei pietonale n-ar fi posibilă până în momentul în care Clujul nu va avea două centru ocolitoare funcţionale, măcar o parte de autostradă finalizată dar şi mult-vehiculatul tunel ce ar face legătura între Primărie şi Regionala CFR. "Traficul se va reduce cu siguranţă între 20 şi 30% prin devierea unei părţi din trafic spre centuri şi autostradă", a explicat sub-inspectorul Mircea Rotar.
Cu toatea acestea cei de la Poliţia Primăriei sunt de părere că cel puţin în cazul zonei pietonale dintre strada Eroilor şi Avram Iancu situaţia ar putea fi rezolvată de parkingul Primăriei. Pentru Andrei şaguna şi Regele Ferdinand şoferii ar trebuie îndrumaţi spre parkingul din Mihai Viteazul, astfel maşinile parcate aiurea nu ar mai fi o problemă.

Cu siguranţă o astfel de zonă pietonală extinsă nu este posibilă în acest moment. Dar ca ea să devină realitate în următorii ani, lucrările trebuie să înceapă acum.



Canalul Morii acum şi simulare Planwerk cu zonă pietonală extinsă.



Strada Iuliu Maniu şi simulare Planwerk cu zona pietonală extinsă.

---

Spune-ţi punctul de vedere. Cuvântul tău contează!

Vrei ca oraşul în care locuieşti să arate altfel? Vrei ca spaţiul public să fie cu adevărat al tău? Vrei să bei o cafea sau o bere pe o terasă pe Eroilor ori în Piaţa Unirii fără ca maşinile să-şi ambaleze motorul în preajma ta? Intră la secţiunea comentarii şi exprimă-ţi punctul de vedere!

Intră în galeria foto şi vezi mai multe imagini cu modul în care au fost amenajate pietonalele din Milano, Barcelona, Munchen, Florenţa şi Roma, precum şi simulări Planwerk cu extinderea zonei pietonale.