Secretele Autostrăzii Transilvania. Toate amănuntele despre primii 25 de kilometri. I. Locurile

30  0  0  0 

Secretele Autostrăzii Transilvania. Toate amănuntele despre primii 25 de kilometri. I.Locurile

Milioane de tone de pământ excavat, viaducte, dealuri tăiate, poduri, grinzi de sute de tone, basculante gigantice, lansatoare de grinzi, milioane de tone de balast, o fabrică de grinzi şi asfalt, câteva mii de oameni. Acestea sunt doar o parte din datele primilor 25 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania, care traversează judeţul Cluj şi care ar trebui finalizaţi în acest an.

Dincolo de controversele politice legate de costul lucrărilor, de supărările localnicilor ori de termenele iniţiale care, din diferite cauze, au fost amânate, autostrada are o poveste impresionantă. O poveste care îmbină munca brută cu tehnologia mileniului III în cel mai mare proiect de infrastructură aflat acum în lucru în Europa. Ca simplă comparaţie, numărul de metri cubi care vor fi exacavaţi în total pentru cei 415 kilometri ai autostrăzii sunt estimaţi la aproximativ 90 de milioane. Adică aproximativ 4 milioane de basculante. O cifră care plasează Autostrada Transilvania, din acest punct de vedere, undeva între Canalul Suez şi Canalul Panama.

CLUJEANUL vă prezintă cele mai importante lucrări efectuate pe primii 25 de kilometri, aflaţi pe tronsonul 2B al autostrăzii. Cei care traversează judeţul Cluj şi care trebuie finalizaţi în acest an. Practic, ceea ce veţi citi reprezintă 6% din ceea ce înseamnă Autostrada Transilvania.

Capitolul I. LOCURILE

Din punct de vedere tehnic, tronsonul 2B Câmpia-Turzii – Cluj Vest (Gilău) face parte din secţiunea 2, Târgu Mureş – Cluj, cu o lungime totală de 90 kilometri. Tronsonul 2B va avea 52 de kilometri, şi trece pe lângă localităţile clujene Gilău, Luna de Sus, Vlaha, Vălişoara, Săvădisla, Ciurila, Petreştii de Jos, Tureni, Sănduleşti, Turda, Bogata, Câmpia Turzii, Luna. Dintre aceştia, doar 25 vor fi gata în acest an, recepţia finală a tronsonului urmând a avea loc în februarie 2010. Cu menţiunea că kilometrul 0 al acestui tronson este considerat Câmpia Turzii.
Traseul trece printr-o zonă deluroasă, mai cunoscute fiind lacurile de pescuit de la Ciurila şi pensiunile de la Săvădisla. În rest, până la apariţia proiectului, singura ocupaţie a localnicilor a fost agricultura, axată, mai mult, pe creşterea vitelor.

Cu autostrada peste grădină

Satul Vălişoara, din comuna Săvădisla, aflat la kilometrul 39 al tronsonului (în raport cu Câmpia Turzii) se află cel mai aproape de autostradă. De altfel, unul dintre viaducte va trece chiar prin grădina uneia dintre sătence. Reprezentanţii autostrăzii, susţin că, până la începerea proiectului, satul ar fi avut o populaţie îmbătrânită, iar casele ar fi fost lăsate în paragină. Ulterior, viaţa s-a animat, tinerii s-au întors aici, şi-ar fi renovat curţile ori şi le-ar fi transformat în case de vacanţă.
Vasile este un pensionar de 65 de ani din Vălişoara, care crede, că, la final, beneficiile autostrăzii vor fi mai mari decât necazurile. „Afectează drumurile. din cauza transporturilor cu maşini de mare tonaj. S-a surpat un teren din cauza săpăturilor ce le-au făcut şi lucrările merg tare greu, însă, personal nu mă deranjează cu nimic activitatea lor. La finalizarea lucrărilor cu siguranţă va fi bine, deoarece ca să faci un lucru bun, mai întâi trebuie să strici ceva. Apoi ne vor asfalta şi nouă drumurile”, spune badea Vasile.

O altă pensionară, Letiţia Ilea, confirmă afirmaţiile celor de la autostradă: „Ne bucurăm că drumul ce leagă Vălişoara de Vlaha va fi asfaltat, iar localitatea va avea altă perspectivă, oamenii au început să îşi renoveze casele, vin chiar şi tineri în sat. Însă, rău e pentru cei care sunt mai în vârstă, pentru că se acomodează mai greu cu zgomotul”.

În capătul satului, la o ultimă casă, pilele (pilonii) unui viitor viaduct răsar taman din grădina a doi bătrâni, Cătălina şi Valeriu Costea, de 81, respectiv 83 de ani, care se plâng, într-adevăr de zgomot: „Suntem bătrâni şi suportăm cu greu zgomotele din timpul lucrărilor pe şantier. Am vândut un hectar şi jumătate din grădină, dar ne-au dat numai 4 euro pe metru pătrat, pe când vecinilor le-au dat 6 euro. Au zis că terenul nostru nu este arabil, deşi le-am arătat hârtia pe care scrie că este arabil. Doar o porţiune mai mică este într-adevăr nearabilă. Au rămas restanţi şi cu o parte din banii ce ni-i datorează, iar când ne-am plâns şi i-am luat la rost, ne-au zis că nu sunt bani, dar vor încerca să rezolve cumva problema”, spun ei.

Dincolo de problemele legate de despăgubiri, Catrinel Grigorovici, community affairs manager la Bechtel, promite că atât la Vălişoara, cât şi la Crăeşti, unde autostrada trece foarte aproape de sate, vor fi instalate panouri fonoabsorbante.

Au visat Mercedes

Grebe Tămaş, primarul din Săvădisla, se plânge şi el de zgomotele utilajelor, de praf şi de faptul că traficul de mare tonaj a afectat structura caselor din comună. El menţionează însă şi aspectele pozitive. „Se repară căminele, instituţiile şi s-au creat noi locuri de muncă. Momentan suntem în discuţii cu Consiliul Judeţean în legătură cu noi investiţii, dar până nu ajungem la concluzie nu putem vorbi despre ele, dar sperăm că va fi posibil în viitorul apropiat”, spune el.
De altfel, apropierea de autostradă a făcut ca, la un moment dat, să se pună problema ca aici să fie realizată investiţia Mercedes. Chiar dacă, în cele din urmă, nemţii au ales Ungaria, localnicii din Săvădisla n-au renunţat la ideea înfiinţării aici a unui parc industrial, Tetarom IV, de genul celui de la Jucu. Pentru aceasta ar trebui rezolvată o mare problemă: o intrare, respectiv ieşire din comună direct la autostradă.

De aceeaşi problemă se plânge şi primarul din Ciurila, Cristinel Popa. „Lumea e mulţumită în urma expropierilor, mai ales că preţul terenurilor a crescut comparativ cu 4 ani în urmă. Însă ar fi o idee bună dacă s-ar realiza drumuri de legătură cu localităţile din zonă. Acum suntem în tratative, împreună cu Consiliul Judeţean în vederea emiterii unei cereri pentru aceste ieşiri la autostradă. Ne-ar ajuta foarte mult pentru dezvoltarea zonei şi a agroturismului”, susţine primarul.

Peste 3.000 de oameni lucrează în prezent la Autostrada Transilvania. Unii dintre ei sunt veniţi din Turcia, America, Marea Britanie sau chiar Egipt, Nepal şi India. O parte dintre ei locuiesc în campusurile de la Săvădisla şi Câmpia Turzii. Află cine sunt cei care construiesc autostrada şi cum decurge viaţa în campus în CAPITOLUL II. OAMENII - click aici

Milioane de metri cubi exacavaţi. Milioane de metri cubi de balast transformaţi în şosea. Grinzi de 165 de tone. Tăieri de dealuri la Gilău şi Turda. Dinamitări la Tureni. Viaducte spectaculoase la Gilău, Vălişoara şi la Petreşti. Pod peste Arieş, lângă Turda. Mai multe amănunte despre cele mai importante lucrări de pe primii kilometri ai autostrăzii în CAPITOLUL III. STRUCTURILE - click aici

Lansatorul de grinzi este cel mai spectaculos utilaj folosit la Autostrada Transilvania. Practic, lansatorul e un ansamblu de poduri rulante, destinat montării grinzilor de 165 de tone pe podurile şi viaductele autostrăzii. Acesta nu e singurul gigant care lucrează la autostradă. Basculante care pot transporta 30 de metri cubi de material, trailere de 40 de metri, macarale, excavatoare şi buldozere uriaşe. Află datele tehnice ale acestora în CAPITOLUL IV. MAŞINILE - click aici

Calendarul Autostrăzii Transilvania

19 decembrie 2003: se semnează contractul cu Bechtel
16 iunie 2004: în satul Vălişoara (comuna Săvădisla) se inaugurează lucrările la autostradă
3 iunie 2005: proiectul îşi reduce activităţile de construcţie din cauza plăţilor insuficiente de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România; au loc renegocieri ale contractului februarie 2006: se semnează un acord de modificare a contractului de construire şi proiectare a autostrăzii; acesta conţine modificări legate de 3 chestiuni: plata avansului, scrisorile de garanţie şi responsabilitatea pentru activităţile de proiectare.
19 iunie 2006: se reiau lucrările de construcţie la Autostrada Transilvania
2008 (final): trebuie finalizaţi primii 25 de kilometri de autrostradă, în sectorul 2B
28 februarie 2010: trebuie finalizate sectoarele 2B (Cluj Vest - Câmpia Turzii) şi 3C (Suplacu de Barcău - Borş)
2013: trebuie finalizată autostrada

Autostrada Transilvania
(pentru detalii, vezi galeria foto)
lungime totală (Braşov - Borş): 415 kilometri
lăţime platformă: 26 metri
parte carosabilă: 2x7,5 metri
pasaje rutiere: 58
pasarele peste autostradă: 94
noduri rutiere: 16
număr structuri: 267
lungime totală structuri: peste 60 kilometri
volumul excavaţiilor: 90 milioane metri cubi
umplutură: 50 milioane metri cubi
balast şi piatră spartă: 10 milioane metri cubi
asfalt: 7 milioane tone