Cum ar putea rămâne facultăţile fără locurile cu taxă. Marga: "Avem prea multe universităţi şi prea puţini studenţi"

1  0  0  0 

Cum ar putea rămâne facultăţile fără locurile cu taxă

Cu o scădere de 10% în fiecare an a numărului de studenţi, învăţământul superior românesc intră în "iarna fără sfârşit" a finanţării. Noul an universitar anunţă continuarea depopulării facultăţilor autohtone, scrie Gândul.

Numărul din ce în ce mai redus al absolvenţilor de liceu, concurenţa serioasă făcută de facultăţile din Occident şi dificultăţile financiare pe care le au studenţii aruncă universităţile româneşti în cea mai mare criză din ultimii 20 de ani.

Criză ce se traduce, în primul rând prin ocuparea a din ce în ce mai puţine locuri cu taxă, fapt ce presupune scăderea încasărilor şi automat diminuarea bugetelor. Practic, din 2007, până astăzi, numărul de studenţi care îşi finanţează şcolarizarea a scăzut constant cu 10% în fiecare an, iar în cazul în care trendul se va menţine, universităţile ar putea să piardă finanţarea proprie în termen de douăzeci de ani. Dacă, în urmă cu doi ani, aproape 280000 de studenţi cotizau în mod direct cu taxe semestriale către rectorate, în anul universitar 2008-2009 cifra de şcolarizare a studenţilor cu taxă era cu 30000 de studenţi mai mică, anul 2010 aducând un nou record negativ: 230000.

Noul an universitar ce debutează luni nu aduce nici o veste bună din acest punct de vedere. Numărul candidaţilor la facultate a scăzut, locurile finanţate de stat s-au ocupat, dar cele cu taxă se află încă sub semnul întrebării şi rămâne de văzut câţi dintre cei cărora le-au fost distribuite vor achita prima tranşă a taxei de şcolarizare.

Scăderea de la an la an a numărului de studenţi este direct legată de scăderea populaţiei şcolare şi automat, de prăbuşirea natalităţii în perioada anilor '90. Analiza Comisiei Prezidenţiale pentru Educaţie arată că în anul 2013 vor fi cu 20% mai puţini elevi în şcolile din România faţă de nivelul anului 2005, iar în anul 2025, populaţia şcolară va fi aproape de două ori mai scăzută faţă cea înregistrată în urmă cu cinci ani. Între timp, universităţile încearcă să reducă pe cât posibil deficitele imediate intrând în concurenţă acerbă pentru atragerea a cât mai mulţi studenţi. De pildă, UAIC şi-a îngheţat taxele anuale de şcolarizare, care au rămas la nivelul de anul trecut: între 1600 de lei la Facultatea de Chimie şi 3000 de lei la Facultatea de Informatică, în timp ce, Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE), una dintre puţinele universităţi din România care mai păstrau filtrele de admitere, a renunţat la testele grilă aferente admiterii, obligatorii până în acest an pentru candidaţi.

Tendinţa a fost resimţită şi la Cluj, de instituţia de învăţământ superior cu cei mai mulţi studenţi plătitori de taxe. Universitatea "Babeş-Bolyai" (UBB) încearcă acum să redreseze situaţia, după ce a înregistrat o scădere de 6000 de studenţi în doar doi ani.

Rectorul UBB, Andrei Marga, explică, pentru gândul, care sunt cauzele care au determinat trendul negativ: "În primul rând, este vorba despre situaţia economică a familiilor, care face ca tinerii să nu mai poată concura în învăţământul superior, pentru că nu se mai pot întreţine.

Apoi, tendinţa de a pleca în alte ţări e în creştere, ceea ce înseamnă că aveam de-a face cu pericolul emigrării, fapt valabil şi în cazul masteratelor şi doctoratelor. În al treilea rând, există cauza generală: scăderea natalităţii, care în cazul nostru nu s-a resimţit foarte puternic, datorită redistribuirii între universităţi". Practic, spune fostul ministru al Educaţiei, soluţia constă în regândirea întregului mecanism universitar: "Sistemul e foarte dezordonat şi trebuie pus în ordine. Avem prea multe universităţi şi prea puţini studenţi.Strategia ar trebui să vină din mai multe părţi, nu neapărat de la centru. Actualul minister face bine că nu face nimic, pentru că tot ce face face prost".

Citiţi cum ar putea rămâne facultăţile fără locurile cu taxă pe www.gandul.info